Încercările noastre de a înțelege impactul arhitecturii ne-au determinat să ne punem întrebări legate de natura acestuia. Concluziile sunt, desigur, provizorii, în strânsă conexiune cu natura efemeră a discursului arhitectural care este caracteristic acestei epoci dinamice, și se situează între surpriză și șoc, având în vedere gama largă de tipologii și de intervenții în mediile urban și rural, dar și impactul pe care acestea îl au asupra mediului construit, a naturii, a comunităților și a fiecărui om în parte.

O analiză a impactului ar trebui să pornească de la a pune sub semnul întrebării termenul, devenit standard. „Impactul” poate fi o metaforă bivalentă. Deși atât de des utilizat, termenul este poate prea “Newtonian” sau prea vizual. Ne duce cu gândul la o coliziune ale cărei repercusiuni, în general, sunt mai blânde. Termeni precum „efect”, „influență” sau „inflexie” pot defini mult mai bine rezultatul unei intervenții arhitecturale sau urbanistice.

„Impactul” arhitecturii nu poate fi măsurat în același mod în care putem măsura impactul unei mașini care lovește un perete. Nu există o ecuație, drept urmare fiecare analiză este încărcată de subiectivism. ”Cutia neagră”, o încercare falsă de a fi „științific”, nu aduce niciun beneficiu nimănui.

Aceasta este rațiunea pentru care ar trebui, poate, să începem prin a ne întreba care sunt motivele pentru care dorim să avem un impact, mai degrabă decât despre cum poate fi realizat acesta. De exemplu, „impactul mai larg” a fost, în primul rând, de natură economică. Toată lumea își dorește să aibă mai mulți bani, nu? Cum rămâne, însă, cu acele situații în care, din cauza creșterii economice, costurile de mediu au fost incomensurabile?

Includerea unor standarde nondisciplinare pentru succes este o strategie a cercetării contemporane. Poate fi o soluție și pentru arhitectură? Implicarea celor asupra cărora sperăm ca intervențiile noastre să aibă un impact crește șansele de a avea un rol mai amplu și ne îmbunătățește munca.

Desigur, unii se vor întreba nu cum să aibă un impact sau ce înseamnă impact, ci dacă arhitectura ar trebui să aibă un impact. Unii vor susține autosuficiența sau ar putea pretinde că efectele sale se desfășoară pe orizonturi de timp foarte lungi și funcționează adânc în subteran, în rădăcinile culturii.

Credem că arhitectura are puterea să schimbe lumea. Partea dificilă este să realizăm cum putem face acest lucru și, mai ales, cum putem să o schimbăm în bine.

Arh. Daniela Maier
Curator Bienala de Arhitectură Transilvania 2023

Our attempts to understand the impact of architecture led us to question its nature. The conclusions are provisional and closely connected to the ephemeral nature of architectural discourse that is characteristic to this dynamic era. This discourse lies between surprise and shock, considering both the wide range of typologies and interventions in urban and rural environments, and the impact which they have over the built environment, nature, communities, and every individual. 

An impact analysis should start from questioning the very term that has become standard. The ”impact” can be a bivalent metaphor. Although frequently used, the term may be too ”Newtonian” or too visual. It brings to mind a collision whose repercussions are usually more gentle than the impact between two hard surfaces. Terms such as “effect”, “influence” or “inflection” may better define the result of an architectural or urban intervention.

Architectural ”impact” cannot be measured in the same way we measure the impact of a car crashing into a wall. There is no single equation, therefore every analysis is loaded with subjectivity. The “black box”, a misguided attempt at being “scientific,” brings no benefit to no one.

This is why we should probably start by asking why we want to create an impact, rather than how it can happen.  For example, a ”broader impact” was mainly economic in nature. Everyone wants to have more money, don’t they? However, how about those situations in which, because of the economic growth, the environmental costs were immeasurable? 

Including non-disciplinary standards in order to succeed is a strategy of contemporary research. Can this be a solution for architecture as well? The involvement of those on which we hope that our interventions will have an impact increases the chances of us playing a larger, more beneficial part and improves our work. 

Of course, some might wonder not how to have an impact, or what impact means, but whether architecture should have an impact at all in the first place. Some will stand up for self sufficiency or may claim that its effects spread out over very long time horizons and operate deep underground, at the roots of culture. 

We think that architecture has the power to change the world. The difficult part is to realize how we can do this and, more importantly, how we can change it for the better. 

Arh. Daniela Maier
Curator of the 2023 Transilvania Architecture Biennale

Unsere Versuche, die Wirkung der Architektur zu verstehen, haben uns dazu geführt, dass wir uns Fragen über ihrer Beschaffenheit stellen. Die Schlussfolgerungen sind, selbstverständlich vorläufig, in engem Zusammenhang mit der Vergänglichkeit des Architekturdiskurses. Dieser ist für die heutige dynamische Ära charakteristisch und befindet sich zwischen Überraschung und Schock, angesichts der breiten Palette von Typologien und Einflüssen in den städtischen und ländlichen Umgebungen, als auch der Auswirkung, welche diese auf die gebaute Umwelt, die Natur, die Gemeinschaft und jeder einzelne Mensch haben.

Eine Wirkungsanalyse sollte damit beginnen, den zum Standard gewordenen Begriff zu hinterfragen. „Die Auswirkung” kann eine zweiwertige Metapher sein. Dieser Begriff wird sehr oft verwendet, obwohl es vielleicht zu „newtonisch” oder zu visuell ist. Es suggeriert eine Kollision, deren Auswirkungen im Allgemeinen milder sind. Begriffe wie „Wirkung”, „Einfluss” oder „Flexion” können das Ergebnis einer architektonischen oder urbanistischen Intervention besser definieren.

„Die Auswirkung” der Architektur kann nicht auf die gleiche Weise gemessen werden, wie man zum Beispiel die Auswirkung eines Autos, das eine Wand prallt, messen kann. Es gibt keine genaue Erklärung dafür, demzufolge ist jede Analyse voller Subjektivität. Die „schwarze Schachtel”, ein falscher Versuch „wissenschaftlich” zu sein, bringt niemandem einen Nutzen.

Deshalb sollten wir uns vielleicht zunächst fragen, warum wir etwas bewirken wollen, und nicht, wie es erreicht werden kann. Die „breiteren Auswirkungen” waren beispielsweise in erster Linie wirtschaftlicher Natur. Alle Menschen wünschen sich mehr Geld zu haben, oder? Aber was passiert eigentlich mit den Situationen, in denen die Umweltkosten aufgrund des Wirtschaftswachstums unermesslich waren?

Die Einbeziehung nichtdisziplinärer Erfolgsstandards ist eine Strategie der zeitgenössischen Forschung. Könnte es auch eine Lösung für die Architektur sein? Wenn wir diejenigen einbeziehen, von denen wir hoffen, dass unsere Einsätze Auswirkungen haben werden, erhöhen die Chancen, eine größere Rolle zu übernehmen und es verbessert unsere Arbeit.

Selbstverständlich werden sich einige nicht fragen, was eine Auswirkung bedeutet oder wie man sie erkennen kann, sondern ob die Architektur eine Auswirkung haben solle. Einige werden die Autarkie unterstützen oder könnten behaupten, dass ihre Auswirkungen während einer langen Zeitspanne stattfinden und wirken tief im Untergrund, beziehungsweise in den Wurzeln der Kultur.

Wir sind der Meinung, dass die Architektur die Kraft hat, die Welt zu ändern. Der schwierige Teil besteht darin, zu erkennen, wie wir dies erreichen können und insbesondere, wie wir es verbessern können.

Arh. Daniela Maier
Curator of the 2023 Transilvania Architecture Biennale